MOBILITATEA FORTEI DE MUNCA SI CRIZA OCUPARII ÎN SECTORUL DE SANATATE ÎN ROMANIA

Criza economica a afectat volumul si calitatea ocuparii în majoritatea activitatilor economice si sociale, însa în proportii diferite. Sectorul de sanatate a cunoscut o dinamica mai atenuata a reducerii ocuparii însa fluxurile de personal catre locuri de munca mai bine remunerate au continuat, într-un trend mai accentuat decât anterior crizei. Incapacitatea unor tari de a oferi locuri de munca de calitate în sectorul public de sanatate a determinat migratia specialistilor în sectorul privat sau în alte tari. Un factor care a intensificat aceste fluxuri l-a reprezentat politica de austeritate severa din perioada crizei din sectorul public, manifestata în special prin reduceri de personal si diminuari ale salariilor. Aceste masuri de criza, în cazuri precum România, au fost aplicate uniform pentru întreg personalul platit din bugetul statului, fara sa se tina seama de deficitul cronic de ocupare (în numar absolut, dar mai ales structural, pe domenii de specializare) din domenii precum sanatatea si învatamântul. În lucrarea de fata ne propunem sa prezentam principalele particularitati ale mobilitatii personalului din sectorul de sanatate (cu accent asupra physicians brain drain) si impactul asupra capitalului uman si pietei muncii din România. Se identifica o serie de masuri de politici pentru retinerea specialistilor în tara de origine si asigurarea ocuparii în locuri de munca de calitate.